Afecțiuni musculoscheletice

Majoritatea AMS de origine profesională apar în timp. În general, AMS nu au o singură cauză. De obicei, sunt determinate de o combinație de diferiți factori de risc, de exemplu factori fizici și biomecanici, factori organizaționali și psihosociali și factori individuali.

Factorii de risc fizic și biomecanic pot cuprinde:

• Manipularea de greutăți, în special la aplecare și răsucire
• Mișcări repetitive sau care necesită forță
• Poziții incomode și statice
• Vibrații, medii de lucru slab iluminate sau neîncălzite
• Muncă în ritm alert
• Timp prelungit petrecut în aceeași poziție așezat sau în picioare

Factorii de risc organizațional și psihologic pot cuprinde:

• Cerințe de muncă stricte și autonomie scăzută
• Lipsa pauzelor sau a posibilității de a schimba poziția de lucru
• Muncă în ritm alert, de exemplu ca rezultat al introducerii de noi tehnologii
• Program de lucru prelungit sau în schimburi
• Intimidare, hărțuire și discriminare la locul de muncă
• Satisfacție redusă a muncii

În general, toți factorii psihologici și organizaționali (în special dacă sunt combinați cu riscuri fizice) care pot duce la stres, oboseală, anxietate sau alte reacții care, la rândul lor, măresc riscul de AMS.

Factorii de risc individual pot cuprinde:

• Antecedente medicale
• Capacitatea fizică
• Stil de viață și obiceiuri (de exemplu, fumatul, lipsa activității fizice)

Nu există o soluție unică, iar pentru probleme neobișnuite sau serioase poate fi nevoie uneori de sfatul unui expert. Există însă numeroase soluții simple și necostisitoare, de exemplu folosirea unui cărucior pentru manipularea produselor sau schimbarea locului produselor pe birou.

Pentru combaterea AMS, angajatorii trebuie să combine:

• Evaluarea riscurilor: o abordare globală, care să evalueze și să cuprindă toate tipurile de cauze (vezi mai sus). De asemenea, este important să se aibă în vedere lucrătorii care ar putea fi expuși unui risc mai mare de AMS. Prioritatea este eliminarea riscurilor, însă și adaptarea muncii în funcție de lucrători.
• Participarea angajaților: implicarea lucrătorilor și a reprezentanților lor în discuții despre posibile probleme și soluții.

Citiți mai multe despre prevenirea AMS de origine profesională.

După încheierea evaluării riscurilor, ar trebui întocmită o listă de măsuri în ordinea priorității, care să cuprindă și lucrătorii și reprezentanții lor implicați în punerea în aplicare a măsurilor. Acțiunile trebuie să se axeze pe prevenția primară, dar și pe măsuri de reducere la minimum a gravității unei vătămări. Este important să se asigure tuturor lucrătorilor informații, educație și formare corespunzătoare în domeniul securității și sănătății la locul de muncă și să se asigure că știu cum să evite pericolele și riscurile specifice.

Măsurile pot viza următoarele domenii:

• Configurarea locului de muncă: adaptarea configurării locului de muncă pentru a ameliora poziția corpului în timpul lucrului
• Echipamente: asigurarea unei configurări ergonomice și adecvate sarcinilor
• Sarcini: modificarea metodelor sau instrumentelor de lucru
• Management: planificarea muncii astfel încât să se evite lucrul repetitiv sau prelungit în poziții incomode. Planificarea pauzelor, schimbarea postului de lucru sau realocarea sarcinilor
• Factori organizaționali: instituirea unei politici în domeniul AMS pentru a îmbunătăți organizarea muncii și mediul psihosocial la locul de muncă și promovarea sănătății musculoscheletice

Acțiunile preventive trebuie să aibă în vedere și schimbările tehnologice privind echipamentele utilizate în procesele de lucru și în digitalizarea acestor procese, precum și schimbările asociate modurilor de organizare a muncii.

Gestionarea AMS trebuie să abordeze și monitorizarea sănătății, promovarea sănătății, precum și readaptarea și reintegrarea lucrătorilor care au deja AMS.

EU-OSHA a derulat un proiect general multianual în domeniul SSM cu privire la AMS de origine profesională. Proiectul a vizat investigarea aspectelor asociate AMS de origine profesională, o mai bună înțelegere a acestui subiect și identificarea unor metode eficiente de abordare a AMS de origine profesională. Proiectul a analizat și politicile și măsurile ce pot fi luate la locul de muncă pentru a ajuta la prevenirea AMS de origine profesională și la gestionarea AMS cronice, inclusiv la readaptarea și revenirea lucrătorilor la locul de muncă. Proiectul general în domeniul SSM abordează necesitățile factorilor de decizie politică și ale cercetătorilor și completează campania „Locuri de muncă sigure și sănătoase” 2020-2022.

Directivele europene, strategiile UE în materie de securitate și sănătate în muncă, reglementările statelor membre și ghidurile de bune practici recunosc deja importanța prevenirii AMS.

Riscurile de AMS de origine profesională intră în domeniul de aplicare al Directivei-cadru privind SSM, care vizează protecția lucrătorilor împotriva riscurilor profesionale în general și stabilește responsabilitatea angajatorului în ceea ce privește asigurarea securității și sănătății în muncă. Unele riscuri asociate AMS sunt abordate prin directive specifice, în special prin Directiva privind manipularea manuală, Directiva privind lucrul la monitor și Directiva privind vibrațiile. Directiva privind folosirea echipamentului de muncă abordează pozițiile adoptate de lucrători când folosesc echipamentul de muncă și stabilește clar că angajatorii trebuie să țină seama de principiile ergonomice pentru a respecta cerințele minime de SSM.

EU-OSHA monitorizează apariția, cauzele și prevenirea AMS. De asemenea, EU-OSHA sprijină schimbul de bune practici.