32020H1475

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 32020H1475 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 32020H1475

Help

Recomandarea (UE) 2020/1475 a Consiliului din 13 octombrie 2020 privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19 (Text cu relevanță pentru SEE)

JO L 337, 14.10.2020, p. 3–9 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2020/1475/oj

HTML

PDF

Official Journal

14.10.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 337/3

RECOMANDAREA (UE) 2020/1475 A CONSILIULUI

din 13 octombrie 2020

privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19

(Text cu relevanță pentru SEE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 21 alineatul (2), articolul 168 alineatul (6) și articolul 292 prima și a doua teză,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)	Cetățenia Uniunii conferă fiecărui cetățean al Uniunii dreptul la liberă circulație.

(2)

În conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), orice cetățean al Uniunii are dreptul de liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre, sub rezerva limitărilor și condițiilor prevăzute de tratate și de dispozițiile adoptate în vederea aplicării acestora. Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1) pune în aplicare acest drept. Articolul 45 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”) prevede, de asemenea, libertatea de circulație și de ședere. Întrucât acțiunea Uniunii se dovedește necesară pentru îndeplinirea obiectivului prevăzut la articolul 21 din TFUE, iar tratatele nu prevăd altfel competențele necesare, Consiliul poate adopta dispoziții în vederea facilitării exercitării drepturilor la liberă circulație și ședere.

(3)	În temeiul articolului 168 alineatul (1) din TFUE, în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii trebuie să se asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății umane.

(4)

La 30 ianuarie 2020, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a declarat o urgență de sănătate publică de importanță internațională cu privire la epidemia mondială cauzată de infecția cu noul coronavirus, care se află la originea Coronavirus disease 2019 (COVID-19). La 11 martie 2020, OMS a evaluat drept pandemie situația cauzată de COVID-19.

(5)

Pentru a limita răspândirea virusului, statele membre au adoptat diverse măsuri, dintre care unele au avut consecințe asupra dreptului cetățenilor Uniunii la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre, cum ar fi restricțiile la intrare sau cerințele impuse călătorilor transfrontalieri de a se supune carantinei.

(6)

La 13 februarie 2020, Consiliul a adoptat Concluzii privind COVID-19 (2), în care a îndemnat statele membre să acționeze împreună, în cooperare cu Comisia, într-un mod proporțional și adecvat, cu scopul de a dezvolta o coordonare strânsă și sporită între statele membre pentru a asigura eficacitatea tuturor măsurilor, inclusiv, dacă este necesar, a măsurilor privind călătoriile, protejând totodată libera circulație în interiorul Uniunii și pentru a asigura o protecție optimă a sănătății publice.

(7)	La 10 martie 2020, șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au subliniat necesitatea unei abordări europene comune în ceea ce privește COVID-19.

(8)	Din martie 2020, Comisia a adoptat o serie de orientări și comunicări cu scopul de a sprijini eforturile de coordonare dintre statele membre și de a proteja libera circulație în interiorul Uniunii în timpul pandemiei de COVID-19 (3).

(9)

Întrucât pandemia de COVID-19 a creat o situație de urgență sanitară fără precedent, protecția sănătății publice a devenit o prioritate absolută atât a Uniunii, cât și a statelor sale membre. Pe baza protecției sănătății publice, statele membre pot lua măsuri care restricționează libera circulație a persoanelor în cadrul Uniunii. În conformitate cu articolul 168 alineatul (7) din TFUE, definirea politicilor naționale de sănătate, inclusiv organizarea și prestarea de servicii de sănătate și de îngrijire medicală, este responsabilitatea statelor membre și, prin urmare, poate varia de la un stat membru la altul. Deși statele membre sunt competente să decidă cu privire la măsurile cele mai adecvate pentru protejarea sănătății publice, inclusiv, de exemplu, cerințele privind carantina sau testarea, este oportun să se asigure coordonarea unor astfel de măsuri, cu scopul de a garanta exercitarea dreptului la liberă circulație și de a combate o amenințare transfrontalieră gravă pentru sănătate, cum este COVID-19.

(10)

La adoptarea și aplicarea de restricții privind libera circulație, statele membre ar trebui să respecte principiile dreptului UE, în special principiul proporționalității și nediscriminării. Prezenta recomandare este menită să faciliteze aplicarea acestor principii în mod coordonat, pentru a răspunde situației excepționale cauzate de pandemia de COVID-19. Prin urmare, mecanismele instituite prin prezenta recomandare ar trebui să fie strict limitate în ceea ce privește domeniul de aplicare și durata restricțiilor adoptate ca răspuns la această pandemie.

(11)

Măsurile unilaterale din acest domeniu au potențialul de a cauza perturbări semnificative, deoarece întreprinderile și cetățenii se confruntă cu o gamă largă de măsuri care sunt divergente și evoluează rapid. Acest lucru este deosebit de dăunător într-o situație în care economia europeană a fost deja afectată în mod semnificativ de virus.

(12)

Prezenta recomandare urmărește să asigure o coordonare sporită între statele membre care au în vedere adoptarea de măsuri de restricționare a liberei circulații pe motive de sănătate publică. Pentru a limita restricțiile la ceea ce este strict necesar, statele membre ar trebui să aplice restricțiile respective, în mod nediscriminatoriu și cât mai mult posibil, persoanelor care sosesc din zone sau regiuni specifice afectate în mod deosebit, mai degrabă decât întregului teritoriu al unui stat membru.

(13)

O abordare coordonată între statele membre necesită eforturi comune cu privire la următoarele puncte-cheie: aplicarea unor criterii și praguri comune pentru a decide cu privire la introducerea de restricții legate de libera circulație, cartografierea riscului de transmitere a COVID-19 pe baza unui cod de culori stabilit de comun acord, precum și o abordare coordonată în ceea ce privește eventualele măsuri care ar putea fi aplicate în mod corespunzător persoanelor care se deplasează între zone, în funcție de nivelul riscului de transmitere în zonele respective.

(14)

Criteriile și pragurile menționate în prezenta recomandare se bazează pe datele puse la dispoziție de statele membre. Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor ar trebui să publice și să actualizeze săptămânal un set cuprinzător de date și hărți care prezintă situația criteriilor comune pentru regiunile UE, utilizând datele furnizate de statele membre.

(15)

Ținând seama de evoluția situației epidemiologice, Comisia, cu sprijinul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, ar trebui să evalueze în mod regulat criteriile, nevoile în materie de date și pragurile menționate în prezenta recomandare, inclusiv pentru a determina dacă alte criterii ar trebui să fie luate în considerare sau dacă pragurile ar trebui să fie adaptate, și să transmită constatările sale Consiliului spre examinare, împreună cu o propunere de modificare a recomandării, dacă este necesar.

(16)

Prezenta recomandare nu ar trebui înțeleasă ca o facilitare sau ca o încurajare a adoptării restricțiilor privind libera circulație puse în aplicare ca răspuns la pandemie, aceasta urmărind, mai degrabă, să ofere o abordare coordonată în cazul în care un stat membru decide să introducă astfel de restricții. Decizia cu privire la introducerea de restricții privind libera circulație ține în continuare de responsabilitatea statelor membre, care trebuie să respecte cerințele din dreptul Uniunii. De asemenea, statele membre își mențin flexibilitatea constând în alegerea de a nu introduce restricții, chiar dacă sunt îndeplinite criteriile și pragurile menționate în prezenta recomandare.

(17)	Restricțiile privind libera circulație ar trebui avute în vedere numai în cazul în care statele membre dispun de suficiente dovezi pentru a justifica astfel de restricții în ceea ce privește beneficiile în materie de sănătate publică și au motive întemeiate să creadă că restricțiile ar fi eficace.

(18)

Pentru a limita perturbarea pieței interne și a vieții de familie în timpul pandemiei, călătorii care au o funcție esențială sau o nevoie esențială de a se deplasa, cum ar fi angajații sau lucrătorii independenți care desfășoară activități critice, lucrătorii transfrontalieri, lucrătorii din domeniul transporturilor sau prestatorii de servicii de transport, navigatorii și persoanele care călătoresc din motive profesionale sau familiale imperative, inclusiv membrii familiilor transfrontaliere care călătoresc în mod regulat, nu ar trebui să fie obligați să respecte o perioadă de carantină.

(19)	Furnizarea unor informații clare, prompte și cuprinzătoare către alte state membre și publicul larg este esențială pentru a limita impactul oricăror restricții privind libera circulație care au fost instituite, asigurând previzibilitatea, securitatea juridică și respectarea de către cetățeni,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

Principii generale

La adoptarea și aplicarea de măsuri de protecție a sănătății publice ca răspuns la pandemia de COVID-19, statele membre ar trebui să își coordoneze acțiunile pe baza, în măsura în care este posibil, a următoarelor principii:

Orice restricții privind libera circulație a persoanelor în cadrul Uniunii instituite pentru a limita răspândirea COVID-19 ar trebui să se bazeze pe motive specifice și limitate de interes public, și anume protecția sănătății publice. Este necesar ca aceste restricții să fie aplicate în conformitate cu principiile generale ale dreptului Uniunii, în special proporționalitatea și nediscriminarea. Prin urmare, nicio măsură luată nu ar trebui să depășească ceea ce este strict necesar pentru a proteja sănătatea publică.

Orice astfel de restricții ar trebui eliminate de îndată ce situația epidemiologică permite acest lucru.

Nu poate exista nicio discriminare între statele membre, de exemplu prin aplicarea unor norme mai generoase privind deplasarea către și dintr-un stat membru învecinat în comparație cu deplasarea către și din alte state membre aflate în aceeași situație epidemiologică.

Restricțiile nu se pot baza pe cetățenia persoanei în cauză, ci ar trebui să se bazeze pe locul (locurile) în care s-a aflat persoana în cauză pe parcursul celor 14 zile anterioare sosirii.

Statele membre ar trebui să își admită întotdeauna propriii cetățeni și să admită cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora care își au reședința pe teritoriul lor și ar trebui să faciliteze tranzitul rapid pe teritoriile lor.

Statele membre ar trebui să acorde o atenție deosebită particularităților regiunilor transfrontaliere, ale regiunilor ultraperiferice, ale exclavelor și ale zonelor izolate din punct de vedere geografic și necesității de a coopera la nivel local și regional.

Statele membre ar trebui să facă în mod regulat schimb de informații cu privire la toate aspectele care intră în domeniul de aplicare al prezentei recomandări.

Criterii comune

Statele membre ar trebui să ia în considerare următoarele criterii-cheie atunci când analizează posibilitatea de a restricționa libera circulație ca răspuns la pandemia de COVID-19:

(a)	„rata de notificare cumulată a cazurilor de COVID-19 pe o perioadă de 14 zile”, și anume numărul total al cazurilor de COVID-19 nou notificate raportat la 100 000 de locuitori în ultimele 14 zile la nivel regional;

(b)	„rata testelor pozitive”, și anume procentul de teste pozitive din totalul testelor pentru depistarea infecției cu COVID-19 efectuate în ultima săptămână;

(c)	„rata de testare”, și anume numărul de teste pentru depistarea infecției cu COVID-19 raportat la 100 000 de locuitori care au fost efectuate în cursul ultimei săptămâni.

Date privind criteriile comune

Pentru a asigura disponibilitatea unor date exhaustive și comparabile, statele membre ar trebui să furnizeze săptămânal Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor datele disponibile privind criteriile menționate la punctul 8.

Statele membre ar trebui, de asemenea, să furnizeze aceste date la nivel regional, pentru a se asigura că orice măsură poate fi direcționată către regiunile în care este strict necesară.

Statele membre ar trebui să facă schimb de informații cu privire la strategiile de testare pe care le aplică.

Cartografierea zonelor de risc

10.

Pe baza datelor furnizate de statele membre, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor ar trebui să publice o hartă a statelor membre ale UE, defalcată pe regiuni, pentru a sprijini procesul decizional al statelor membre. Această hartă ar trebui să includă, de asemenea, date din Islanda, Liechtenstein, Norvegia și, de îndată ce condițiile o permit (4), Confederația Elvețiană. Pe această hartă, o zonă ar trebui marcată cu următoarele culori:

(a)	verde, în cazul în care rata de notificare cumulată a cazurilor de COVID-19 pe o perioadă de 14 zile este mai mică de 25, iar rata testelor pozitive pentru depistarea infecției cu COVID-19 mai mică de 4 %;

(b)

portocaliu, în cazul în care rata de notificare cumulată a cazurilor de COVID-19 pe o perioadă de 14 zile este mai mică de 50, dar rata testelor pozitive pentru depistarea infecției cu COVID-19 este mai mare sau egală cu 4 % sau în cazul în care rata de notificare cumulată a cazurilor de COVID-19 pe o perioadă de 14 zile se situează între 25 și 150, dar rata testelor pozitive pentru depistarea infecției cu COVID-19 este mai mică de 4 %;

(c)

roșu, în cazul în care rata de notificare cumulată a cazurilor de COVID-19 pe o perioadă de 14 zile este de cel puțin 50, iar rata testelor pozitive pentru depistarea infecției cu COVID-19 este de cel puțin 4 % sau în cazul în care rata de notificare cumulată a cazurilor de COVID-19 pe o perioadă de 14 zile este de peste 150 per 100 000 de locuitori;

(d)	gri, în cazul în care nu sunt disponibile informații suficiente pentru evaluarea criteriilor de la punctele (a)-(c) sau dacă rata de testare este de maximum 300 de teste pentru depistarea infecției cu COVID-19 per 100 000 de locuitori.

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor ar trebui, de asemenea, să publice hărți separate pentru fiecare indicator-cheie care să contribuie la harta completă: rata de notificare pe o perioadă de 14 zile la nivel regional, precum și rata de testare și rata testelor pozitive la nivel național în cursul ultimei săptămâni. Odată ce datele sunt disponibile la nivel regional, toate hărțile ar trebui să se bazeze pe aceste date.

11.

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor ar trebui să publice săptămânal versiuni actualizate ale hărților și datele care stau la baza acestora.

Praguri comune în cazul în care se au în vedere restricții privind libera circulație din motive de sănătate publică

12.

Statele membre nu ar trebui să restricționeze libera circulație a persoanelor care călătoresc către sau din zone ale unui alt stat membru clasificate ca fiind „verzi” în temeiul punctului 10.

13.

În cazul în care analizează dacă să aplice restricții unei zone clasificate altfel decât „verde” în temeiul punctului 10,

(a)	statele membre ar trebui să respecte diferențele în ceea ce privește situația epidemiologică dintre zonele portocalii și cele roșii și să acționeze în mod proporțional;

(b)	statele membre ar putea lua în considerare criterii și tendințe suplimentare. În acest scop, ECDC va furniza săptămânal date privind dimensiunea populației, rata de spitalizare, rata de admitere în secțiile de terapie intensivă și rata mortalității, dacă sunt disponibile;

(c)	statele membre ar trebui să țină seama de situația epidemiologică de pe propriul teritoriu, inclusiv de politicile de testare, de numărul de teste efectuate și de ratele testelor pozitive, precum și de alți indicatori epidemiologici;

(d)	statele membre ar trebui să ia în considerare strategiile de testare și să acorde o atenție deosebită situației zonelor cu rate de testare ridicate.

Coordonarea între statele membre

14.

Statele membre care intenționează să aplice restricții, pe baza propriilor procese decizionale, persoanelor care călătoresc către sau dintr-o zonă clasificată altfel decât „verde” în temeiul punctului 10 ar trebui să informeze mai întâi statul membru afectat, înainte de intrarea în vigoare. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită cooperării transfrontaliere, regiunilor ultraperiferice, exclavelor și zonelor izolate din punct de vedere geografic. Celelalte state membre și Comisia ar trebui, de asemenea, să fie informate cu privire la intenția respectivă înainte de intrarea în vigoare. Dacă este posibil, informațiile ar trebui să fie transmise cu 48 de ore în avans.

Pentru informarea celorlalte state membre și a Comisiei, statele membre ar trebui să utilizeze rețelele consacrate de comunicare, inclusiv rețeaua din cadrul mecanismului integrat al UE pentru un răspuns politic la crize (IPCR). Punctele de contact ale IPCR ar trebui să se asigure că informațiile sunt transmise fără întârziere autorităților lor competente.

15.

Statele membre ar trebui să informeze imediat celelalte state membre și Comisia cu privire la o acțiune de ridicare sau de relaxare a oricărei măsuri restrictive introduse anterior, acțiune care ar trebui să intre în vigoare cât mai curând posibil.

Restricțiile privind libera circulație ar trebui să fie eliminate atunci când o zonă este clasificată din nou drept „verde” în temeiul punctului 10, cu condiția să fi trecut cel puțin 14 zile de la introducerea acestora.

16.

În termen de cel mult 7 zile de la adoptarea prezentei recomandări, statele membre ar trebui să elimine treptat restricțiile aplicate înainte de adoptarea prezentei recomandări zonelor care sunt clasificate drept „verzi” în temeiul punctului 10.

Un cadru comun în ceea ce privește măsurile posibile pentru călătorii care sosesc din zone cu risc mai ridicat

17.

Statele membre nu ar trebui, în principiu, să refuze intrarea pe teritoriul lor a persoanelor care călătoresc din alte state membre.

Statele membre care consideră necesar să introducă restricții privind libera circulație pe baza propriilor procese decizionale ar putea impune următoarele cerințe persoanelor care călătoresc dintr-o zonă clasificată altfel decât „verde” în temeiul punctului 10:

(a)	să se supună unei perioade de carantină/autoizolare; și/sau

(b)	să efectueze după sosire un test pentru depistarea infecției cu COVID-19.

Statele membre pot oferi călătorilor opțiunea de a înlocui testul menționat la litera (b) cu un test pentru depistarea infecției cu COVID-19 efectuat înainte de sosire.

Statele membre ar trebui să își intensifice eforturile de coordonare cu privire la durata perioadei de carantină/autoizolare și la posibilitățile de substituire. În toate cazurile în care este posibil și în conformitate cu strategiile stabilite de statele membre, ar trebui încurajată dezvoltarea testării.

18.

Statele membre ar trebui să recunoască reciproc rezultatele testelor pentru depistarea infecției cu COVID-19 efectuate în alte state membre de către organisme sanitare certificate. Statele membre ar trebui să intensifice cooperarea cu privire la diferite aspecte legate de testare, inclusiv verificarea certificatelor de testare, ținând seama de activitățile de cercetare și de consiliere din partea experților epidemiologici, precum și de bunele practici.

19.

Călătorii care au o funcție esențială sau o nevoie esențială de a se deplasa nu ar trebui să fie obligați să respecte o perioadă de carantină în cursul exercitării respectivei funcții esențiale; este vorba în special de:

(a)

angajații sau lucrătorii independenți care desfășoară activități critice, inclusiv lucrătorii din domeniul sănătății, lucrătorii frontalieri și cei detașați, precum și lucrătorii sezonieri, astfel cum se menționează în Orientările privind exercitarea liberei circulații a lucrătorilor pe perioada epidemiei de COVID-19 (5);

(b)	lucrătorii din domeniul transporturilor sau prestatorii de servicii de transport, inclusiv conducătorii de vehicule de marfă care transportă mărfuri urmând a fi utilizate pe teritoriul respectiv, precum și cei care se limitează la tranzitare;

(c)	pacienții care călătoresc din motive medicale imperative;

(d)	elevii, studenții și stagiarii care călătoresc zilnic în străinătate;

(e)	persoanele care călătoresc din motive profesionale sau familiale imperative;

(f)

diplomații, personalul organizațiilor internaționale și persoanele care sunt invitate de organizațiile internaționale și a căror prezență fizică este necesară pentru buna funcționare a acestor organizații, personalul militar și funcționarii poliției, lucrătorii din domeniul umanitar și personalul de protecție civilă în exercitarea atribuțiilor lor;

(g)	pasagerii în tranzit;

(h)	navigatorii;

(i)	jurnaliștii aflați în exercițiul funcțiunii.

20.

Statele membre ar putea solicita persoanelor care intră pe teritoriul lor să completeze formulare de localizare a pasagerilor, în conformitate cu cerințele de protecție a datelor. Ar trebui să se elaboreze un formular european de localizare a pasagerilor, pentru eventuala utilizare de către statele membre. Pentru a simplifica prelucrarea datelor, ar trebui utilizată ori de câte ori este posibil o opțiune digitală pentru informațiile de localizare a pasagerilor, asigurându-se în același timp accesul egal pentru toți cetățenii.

21.

Eventualele măsuri aplicate persoanelor care sosesc dintr-o zonă clasificată drept „roșie”, „portocalie” sau „gri” în temeiul punctului 10 nu pot fi discriminatorii, adică ar trebui să se aplice în mod egal resortisanților statului membru în cauză care se întorc în țară.

22.

Statele membre ar trebui să se asigure că orice cerințe formale impuse cetățenilor și întreprinderilor oferă un beneficiu concret în direcția eforturilor de sănătate publică de combatere a pandemiei și nu creează o sarcină administrativă nejustificată și inutilă.

23.

Dacă o persoană prezintă simptome la sosirea la destinație, testarea, diagnosticarea, izolarea și depistarea contacților ar trebui să aibă loc în conformitate cu practica locală, iar intrarea nu ar trebui să fie refuzată. Informațiile privind cazurile detectate la sosire ar trebui să fie comunicate fără întârziere autorităților din domeniul sănătății publice din țările în care persoana în cauză s-a aflat în cursul celor 14 zile anterioare, în vederea depistării contacților, utilizându-se sistemul de alertă precoce și răspuns rapid.

24.

Restricțiile nu ar trebui să ia forma unor interdicții privind operarea anumitor servicii de transport.

Comunicarea și informarea publicului

25.

Statele membre ar trebui să furnizeze părților interesate relevante și publicului larg informații clare, cuprinzătoare și prompte cu privire la orice restricții privind libera circulație, orice cerințe conexe (de exemplu, prezentarea de teste negative pentru depistarea infecției cu COVID-19 sau formulare de localizare a pasagerilor), precum și la măsurile aplicate călătorilor care sosesc din zone cu risc, cât mai curând posibil înainte de intrarea în vigoare a unor noi măsuri. Ca regulă generală, aceste informații ar trebui publicate cu 24 de ore înainte de intrarea în vigoare a măsurilor, ținând seama de faptul că este necesară o anumită flexibilitate în ceea ce privește urgențele epidemiologice.

Aceste informații ar trebui, de asemenea, să fie puse la dispoziție pe platforma web „Re-open EU”, care ar trebui să conțină o trimitere încrucișată la harta publicată periodic de către Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor în temeiul punctelor 10 și 11.

Conținutul măsurilor, domeniul lor geografic de aplicare și categoriile de persoane cărora li se aplică ar trebui să fie descrise în mod clar.

Revizuire

26.

Prezenta recomandare ar trebui să fie revizuită în mod regulat de către Comisie, cu sprijinul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor. Comisia ar trebui să prezinte Consiliului rapoarte periodice în acest sens.

Adoptată la Luxemburg, 13 octombrie 2020.

Pentru Consiliu

Președintele

M. ROTH

(1) Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).

(2) JO C 57, 20.2.2020, p. 4.

(3) Orientările Comisiei privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătății și a asigurării disponibilității mărfurilor și serviciilor esențiale (JO C 86 I, 16.3.2020, p. 1), Orientările Comisiei privind exercitarea liberei circulații a lucrătorilor pe perioada epidemiei de COVID-19 (JO C 102 I, 30.3.2020, p. 12), „Foaia de parcurs europeană comună către ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19” a președintei Comisiei Europene și a președintelui Consiliului European, Orientările Comisiei privind libera circulație a personalului medico-sanitar și armonizarea minimă a formării în ceea ce privește măsurile de urgență legate de COVID-19 (JO C 156, 8.5.2020, p. 1), Comunicarea Comisiei intitulată „Către o abordare etapizată și coordonată pentru restabilirea liberei circulații și ridicarea controalelor la frontierele interne” (JO C 169, 15.5.2020, p. 30), Comunicarea Comisiei referitoare la cea de a treia evaluare a aplicării restricției temporare privind călătoriile neesențiale către UE COM(2020) 399 final, Orientările Comisiei privind lucrătorii sezonieri din UE în contextul pandemiei de COVID-19 (JO C 235 I, 17.7.2020, p. 1), Comunicarea Comisiei referitoare la implementarea culoarelor verzi în temeiul Orientărilor privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătății și a asigurării disponibilității mărfurilor și serviciilor esențiale (JO C 96 I, 24.3.2020, p. 1), Orientările Comisiei privind facilitarea operațiunilor de transport aerian de mărfuri în perioada epidemiei de COVID-19 (JO C 100 I, 27.3.2020, p. 1) și Orientările Comisiei privind protecția sănătății, repatrierea și formalitățile de călătorie pentru navigatori, pasageri și alte persoane aflate la bordul navelor (JO C 119, 14.4.2020, p. 1).

(4) Sub rezerva încheierii unui acord între UE și Confederația Elvețiană privind cooperarea în domeniul sănătății publice, inclusiv privind participarea Confederației Elvețiene la Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 851/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 de creare a unui Centru European de prevenire și control al bolilor (JO L 142, 30.4.2004, p. 1).

(5) JO C 102 I, 30.3.2020, p. 12.

Top

Choose the experimental features you want to try